Poezie cu autor necunoscut

Am citit-o si am decis sa impartasesc si cu voi trairile pe care le induce aceasta minunata poezie. E trista, dar realista, ma face sa ma gandesc cronologic la evenimentele din viata mea si la tata.

Imi este dor de el!

DOR DE TATA

Cand sunt copiii nostri mici
Noi pentru ei suntem TATICI
Ce gingas e si suna bine
TATICULE, mi-e dor de tine!
Dar anii trec si deodata
Nu mai esti TATIC, acum esti TATA
Dar si asa tot suna bine
TATA, …imi este dor de tine!

Dar cresc, nu le mai esti pe plac
Din TATA, tu devii BABAC
Si vorba suna trist si gol
BABACULE, …mai da-mi un pol!

Dar viata e un foc de paie
Si vrei nu vrei, ajungi TATAIE
Iar vorba ta, in ras e luata
TATAIE,… ia mai las-o balta…

Si-n anii care-ti mai raman
Te vor numi doar AL’ BATRAN
Si vorba lor te nauceste
BATRANE,… ce-ti mai trebuieste ?

Copile, tu sa ai stiinta
Am fost un tata cu credinta
Si din putin, de-a fost sa fie
Eu am rabdat, si ti-am dat tie

Dar fa-mi, te rog, o bucurie
La cimitir, de vii la mine
Sa-mi zici ca in copilarie
TATICULE, mi-e dor de tine….
(Autor necunoscut)

Author: Oana Daniela Ionita

Eu despre mine…mai bine va las pe voi sa va spuneti parerea, buna sau rea!

2 thoughts on “Poezie cu autor necunoscut”

  1. Of, tare trist.. Suntem asa ocupati cu maturizarea noastra incat nu ne dam seama ca in acest timp ei imbatranesc si apoi ..

  2. Cred ca, desi are un autor necunoscut, aceasta poezie transmite o stare pe care putine poezii din ziua de azi reusesc sa o transmita! Iar mesajul, cred ca este acesta: Arata-ti dragostea pentru parinti orice varsta ai avea, pentru ca, pentru ei, tot copilul lor esti…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *