S-a terminat vacanta.


Incep sa ma acomodez cu greu, noilor obiceiuri, din vechile imprejurari si locuri; in casa mea, la Cronica, in Bucuresti, cu manelele din masina vecinului de la semafor, cu oamenii stresati, care-si blestema in cuvinte murdare insactisfactiile, zilele, noptile, prietenii si dusmanii…of!…cand o sa ne schimbam vreodata? Suntem o natie de neadaptati in Romania, insa, care se poate descurca atat de bine oriunde in lume si chiar putem fi fericiti. Putem lupta pentru a obtine rezidenta, numai pentru a fi departe de tara.
Pentru ca intotdeauna e mai bine la altii decat la noi.
Putem munci atat de consecvent pentru altii, dar nu pentru noi. Putem fi fericiti acolo, dar nu si aici…de ce?
Ca in fiecare an, o sa-mi ia ceva timp sa ma reobisnuiesc cu ritmul furtunos made in Romania.
Nu am timp sa fiu nostalgica, am inceput repetitiile pentru noul sezon, in forta.
In curand, o sa apara inperceptibil stresul si nervii si farmecul “fascinant” al frumosei capitalei isi va face simtita prezenta…
Deocamdata, let’s dance!